Galbena si Carpena

Am venit pe lume ca o bine.facere pentru parintii mei trecuti de prima tinerete. Mi.au zis Lacramioara pentru ca prea multe lacrimi varsasera si mama si tata si bunicul si bunica in momentul cand ma nascusem. Inca din primii ani ai vietii m.am dovedit a fi un copil foarte palid. Atat de palid incat semanam cu o floarea-soarelui, sau cu o rapita. Chiar asa m.au poreclit colegii de scoala : rapita.
Mai tarziu cand m.am marit, clanul familiei s.a adunat in secret si a dezbatut viitorul pe care trebuia sa mi.l asigure. "Ce facem cu fata, ce meserie sa.i alegem?" aceasta era intrebarea.
- Cred c.ar fi bine s.o facem doctorita de copii, propuse bunicul. E suava si delicata si ii place sa se joace cu papusile, desi are aproape 19 ani.
- Nu e bine, se opuse bunica, stiti cat de palida si galbena.i la fata, cat de sclifosita e la mancare, ar da un exemplu prost copiilor. S.o facem inginera constructoare. Sa ridice blocuri prin cartiere.
- Doamne fereste, cum sa ridice blocuri ea, care e atat de firava, de nu.si poate duce nici ghiozdanul pana la scoala? Striga mama. Ce ziceti de.o meserie mai banoasa? De pilda coafeza sau cosmeticiana.
- Vai, sarira ceilalti oripilati. In familia noastra, care a avut figuri culturale de prestigiu, sa apara o coafeza?
Dupa o acerba lupta de principii si idei, membrii maturi ai familiei au decis sa.mi ceara si mie parerea.
- N.am nici o idee si nici o preferinta, lasati.ma sa ma mai gandesc, chestiunea nu.i atat de simpla, le.am raspuns eu.
- Bine, au zis parintii, gandeste.te, noi nu te presam!
M.am gandit aproape doi ani, vreme in care parintii mi.au asigurat doua luni la mare, vara, doua luni la Brasov, iarna, pentru schi, plus alte lucruri care fac deliciul tineretii. In rest aveam cercul meu de prieteni, cu care.mi omoram timpul, ba la un ceai, ba la o escapada. Intr.o zi parintii au fost chemati la politie, unde eram retinuta in urma unui scandal dintr.un bar public. Intrebati cu ce se ocupa fata lor, parintii mei au raspuns ca sunt in perioada de gandire si alegere, perioada atat de dificila si pretentioasa.
- Scurtati perioada, i.au sfatuit cei de la politie.
Ajunsi acasa, parintii m.au intrebat : "Ce faci?" Am inceput sa plang si i.am amenintat ca daca ma obliga sa.mi aleg o meserie care nu.mi place, ii voi blestema toata viata. Speriati parintii mi.au mai dat ragaz un an, perioada in care mi.am trait tineretea, ducand o viata "nocturna". Dar intr.o dimineata cand ma intorceam de la bar, tata, mama, bunicul si bunica, mi.au aplicat o bataie sora cu moartea, m.au inchis in casa, mi.au confiscat imbracamintea si mi.au spus: "Daca nu te hotarasti sa te apuci de ceva, nu mai iesi din casa pana la sfarsitul zilelor, ca noi n.avem pensie ca sa ne.o toci tu!"
Dupa trei zile le.am spus:
- Gata, m.am decis ce sa fac in viata!
- Slava Domnului, au respirat batranii cu toti plamanii. Ce vrei sa te faci?
- Vreau sa ma fac ACTRITA !!!
- ACTRITA ? Minunat ! Meseria nu e prea banoasa, dar e curata si aduce un frumos prestigiu familiei.

Ion Baiesu

"Eu o sa mor incet,plangand printre lalele, Iar tu, o sa te-neci, in lacrimile mele!"

"Trăiau ceva frumos, cum nu trăise nimeni
Şi se-ntâlneau pe-ascuns de teama celor răi.
O dragoste nebună cum doar în cărţi există,
În gheara ei, parşivă, i-a prins pe amândoi.

Când nori apar pe cer şi sfinţii iarăşi plâng,
Este ziua iubirii şi-aceea-i ziua lor.
Atunci se ţin de mână, se plimbă prin palate,
Se pot lua în braţe, pot face tot ce vor!

Se hotărî să-i spună că-i dăruieşte viaţa,
Dar ploaia se oprise şi soarele-a zâmbit.
Atunci a sărutat-o, ştiind ce va urma,
L-a sărutat si ea, apoi...l-a părăsit.

De nu o va iubi pe ea, nu va iubi pe alta,
Va mai trăi, destul, doar să-şi blesteme soarta!"

[GAB]